SANDULACHE BASCHET ACADEMIA rămâne adeptul exprimării în limba română a cuvintelor sau expresiilor tehnice folosite în jocul de baschet la nivel de copii și juniori, atât denumirea cât și explicarea acestora, indiferent că poate este mai ”lungă” sau mai ”greoaie” considerat pentru unii. De asemenea, nu suntem împotriva menționării de către antrenor a traducerii în limba engleză (bineînțeles dacă are corespondent) cu scop în aducerea unui plus în bagajul de cunoștințe al copiilor (sportivilor) privitor la viitorul acestora în jocul de baschet.

Poate fi mai simplă folosirea unui simplu cuvânt sau expresii în limba engleză, cum ar fi ”pick and roll” în loc de blocaj – ieșire către coș, însă la vârstele mici, în opinia noastră, este indicat să se folosească limba română pentru o înțelegere mai bună a ”mișcării” solicitate de antrenor pentru a fi executate de copil (sportiv) și mai ales pentru a exista acel ”limbaj comun” în predare la nivel național, atât necesar dezvoltării baschetului românesc. Bineînțeles, fără să considerăm cu ”strictețe”că este obligatoriu ca limba română să își păstreze „puritatea” și că nu ar trebui să fie alterată prin cuvinte inutile, împrumutate din limba engleză.

Pentru cei care cunosc sau nu, ce reprezintă ROMGLEZA, vă spunem foarte simplu că este aceea combinație de limbi vorbite și/sau scrise (română și engleză în cazul nostru) în care introduci în propoziții, pe lângă cuvinte în limba română și cuvinte în limba engleză.

Cititorilor noștri le spunem că NU suntem împotriva romglezei ca mod de exprimare sau interacționare cu persoana de lângă tine, atâta timp cât NU afectează înțelegerea unui copil (sportiv) în perioada de învățare, consolidare și perfecționare, dar mai ales NU afectează limbajul antrenorului în explicarea noțiunilor rostite în ”romgleză”, în baschet. Fiindcă atunci când facem referire la cuvântul ”kick” din limba engleză și demonstrăm pendularea gambei spre înainte, putem spune că sunt două lucruri diferite, și exemple ar mai fi, dar acest articol nu este pentru a arăta lacunele în limbajul explicativ în comparație cu exprimarea cuvintelor ”scurte” în engleză, ci despre o analiză asupra efectelor sau defectelor acesteia.

Dacă până nu demult, principalele categorii de persoane responsabile de utilizarea romglezei erau specialiștii din diverse domenii de activitate (informatică, economie, finanțe, comunicare și relații publice, publicitate, artă etc.), jurnaliștii din presa scrisă și audio-vizuală, oamenii politici, autorii de  reclame, comercianții, în ultimii ani au început și antrenorii să ”împrumute” utilizarea romglezei la nivel ”tehnic”, nu cea uzuală, în antrenament și prin indicațiile date în timpul unui meci.

Ne-am dori să rețineți că (în opinia noastră) sunt 3 categorii de antrenori privitor la romgleza tehnică în baschet, și anume:

1. cei care sunt împotriva în mod vehement a utilizării romglezei tehnice, pe motiv că limba română trebuie să își păstreze esența și că nu ar trebui să fie alterată prin cuvinte inutil împrumutate din limba engleză;
2. cei care acceptă schimbarea și nu sunt împotriva utilizării romglezei tehnice, atâta timp cât acestea nu alterează esența limbii române și va veni ca o completare la cunoștințele în limba natală (aici fiind și cazul nostru);
3. cei care nu țin cont de nici o opinie, și se lasă purtați de ”valul” lingvistic nou creat, indiferent de consecințele pe termen lung, ba mai mult de atât, vor începe să folosească eventual cuvinte din ”engleza uzuală” pentru a ”inventa” noi înțelesuri pentru ”romgleza tehnică”.

Fiindcă nu a mai fost tratat acest subiect până în prezent, și anume romgleza tehnică în baschetul românesc, dar mai ales că ne dorim să facem o analiză a acestui fenomen tot mai des întâlnit, considerăm că ne putem exprima o opinie cu privire la acest lucru, folosind de data aceasta o analiză SWOT (termen general acceptat), în care vom încerca să prezentăm așa cum bine știți, Punctele tari, Punctele Slabe, Oportunitățile și Amenințările.

Punctele tari ale romglezei (tehnice):

• Mult mai ușor de ”prins” cuvinte din limba engleză (box-out în loc de blocaj defensiv) în comunicarea (rapidă) dintre antrenor și copil (sportiv) în timpul unui meci;
• Este folosită la nivel internațional de către țări cu tradiție în baschet, ceea ce determină nevoia cunoașterii de cuvinte sau expresii tehnice în limba engleză, ”ajutând” astfel atât antrenorul, cât și sportivul să ia o decizie rapidă în funcție de informația ”tradusă” pe loc;
• Sprijină atunci când nu există nici o traducere în limba română a termenului respectiv și oferă posibilitatea exprimării scurte, nu și a explicării acestuia;
• Sprijină atunci când, dacă nu se identifică rapid nici o traducere în limba română, până la ”crearea” acesteia, poate fi folosită ușurând pentru o perioadă scurtă de timp comunicarea dintre antrenor și copil (sportiv);
• Orice element cunoscut în plus față de limba natală, este benefic activităților viitoare ale copilului (sportivului), și aici ne referim la tineret și seniorat în pregătire;
• Sprijină în comunicarea cu alți sportivi, antrenori sau oficiali ce provin din alte țări, ușurând astfel înțelegerea dintre aceștia privind limbajul tehnic al jocului de baschet
• Folosirea acesteia ca și ”cuvinte cheie” în antrenament sau joc (head = schemă de joc)

Punctele slabe ale romglezei (tehnice):

• Traducerea ”nefericită” sau directă a cuvintelor din limba engleză în limba română și astfel ”dublând” înțelesul unei mișcări stabilite în limbajul tehnic de specialitate (cut = taie, deși reprezintă demarcare)
• Înlocuirea cuvintelor din limba română și introduse în explicarea unui element sau procedeu tehnic, creând astfel o limbă ”dublată” ce pe termen lung va determina problematici în înțelegerea sportivului de la o etapă de vârstă la alta, dar mai ales de la o echipă la alta (club – lot național sau club – programe federație)
• În timp, tendința noastră de a ”ușura” exprimarea în limba engleză va suferi schimbări în ceea ce privește adaptarea sa grafică și fonetică, așa că nu va mai dura mult până și exprimarea acestora va deveni una ”românească get-beget” (shoot devine românescul ”șut”, deși reprezintă aruncare în baschet)
• Sunt antrenori sau copii (sportivi) care dau dovadă de o insuficientă stăpânire a limbii române tehnice (în jocul de baschet), de unde apar și ”schingiuiturile” morfologice și sintactice, greșelile semantice în întrebuințare, dificultatea traducerii pe loc a termenilor de către specialiștii sau ”tehnocrații” care-i folosesc, fiindcă nu toți pot stăpâni o limbă străină, indiferent de caracterul ei internațional sau nu
• Reprezintă o ”modă” în majoritatea cazurilor în care antrenorii folosesc limbajul tehnic la nivel de copii și juniori, ci nu fiind o necesitate, astfel că este mai importantă pentru aceștia accentul cu care strigă ”block” (în loc de screen) la o acțiune de blocaj-ieșire, deși cuvântul reprezintă acțiunea de a pune capac aruncătorului.
• Procesul de ”romglezare tehnică” a copiilor (sportivilor) de către antrenori și implicit de către ”specialiști” este unul de durată, pentru a fi ”înțeles” sau ”înmagazinat” ca și cunoștințe de către aceștia (copii), iar graba sau multitudinea folosirii termenilor din limba engleză duce la ”erori” în acumularea de cunoștințe corecte ale fiecărei exprimări fizice sau verbale

Amenințări ale romglezei (tehnice):

• Creează o stare de relaxare ce îi ”îndepărtează” pe copii (sportivi) și antrenori de exprimarea și/sau explicarea în limba română a elementelor și procedeelor tehnice, scurtând astfel limbajul, și utilizând mai mult demonstrația
• În timp, se va ajunge la nivelul în care copiii (sportivii) nu vor mai putea ”traduce” (înțelege) cuvintele ”auzite” sau reținute din limba română, datorită romglezei tehnice folosite de antrenori în exces (”assist” în loc de pasă decisivă, spre exemplu)
• Induce o stare de ”cunoaștere falsă” în multe cazuri, referitor la stăpânirea ambelor limbi vorbite sau scrise, ceea ce va conduce la ”dispute” lingvistice ulterioare, între cei care greșesc și cei care folosesc în mod corect termenii respectivi proveniți din limba engleză
• Dublarea exprimării în antrenament, cerințele vorbite atât în limba română cât și în limba engleză (cross step și pășire încrucișată) determină o problematică în sedimentarea acestora în ”înțelegerea” unui copil (sportiv), astfel că sportivii vor ”aștepta” demonstrația pentru a executa ”mișcarea” din punct de vedere al înțelegerii ”vizuale”

Oportunități ale romglezei (tehnice):

• Romgleza tehnică poate deveni un mijloc important de îmbogățire al limbii române, prin extinderea limbajului tehnic românesc (în jocul de baschet) și aducând plus valoare pregătirii pentru viitor a copilului (sportivului) printr-o adaptare mult mai rapidă la cerințele categoriei tineret sau seniorat în jocul de baschet
• Indiferent de tipul de transmitere al informației sau indiferent de tema exercițiului, romgleza tehnică în antrenament va reflecta dinamica limbii române în baschetul românesc, care va accentua fondul comun de cunoștințe, astfel că avem posibilitatea de a ”regla” și stabiliza acel ”limbaj comun” în timp, prin trecerea de la o categorie la alta sau de la o activitate la alta (club – lot național) pentru un viitor accesibil lingvistic tuturor antrenorilor sau sportivilor (români sau străini)
• Reglarea și stabilitatea ”limbajului comun” cu sprijinul unei romglezei tehnice acceptate, va produce un efect pozitiv la nivel de pregătire în baschetul românesc, deoarece se vor instala gradual cuvinte și expresii folosite de antrenori, cu scop în înțelegerea pe fiecare nivel de vârstă pornind de la copii și juniori și ajungând la tineret și seniori

În final, noi nu considerăm romgleza un defect decât în cazurile în care există exces în exprimare și mai ales fără o explicare în limba română a celor ”rostite” și/sau fără să ”traducă” în mod corect explicativul acelui element sau procedeu tehnic, dar poate avea un efect benefic asupra sportivilor dacă este folosită ca ”anexă” a limbii române, în antrenament și în volumul ”acceptabil” pe nivel de vârstă de la copii până la seniori.

SANDULACHE BASCHET ACADEMIA a ales ca în cadrul programelor de pregătire organizate de aceasta, predarea să fie doar în limba română pentru copiii (sportivii) cu vârstele cuprinse între 10 și 15 ani, însă asta nu înseamnă că nu îi vom sprijini pe aceștia prin traducerea acestor termeni din limba română în limba engleză, acolo unde vom considera necesar, pentru ca acesta să își sedimenteze cunoștințele tehnico-tactice.

Ne-am dori de asemenea ca antrenorii care folosesc termeni din romgleza tehnică, să ne transmită la adresa contact@sbacademia.ro opiniile scrise ale acestora privind ”efectul sau defectul romglezei” vorbite sau scrise în baschetul românesc și promitem că le vom ~aduna~ și posta pe pagina noastră oficială într-un viitor articol.